Istorie

Sabia lui Stefan cel Mare

Ştefan cel Mare a domnit patruzeci şi şapte de ani. Despre el s-au scris multe şi se ţin minte multe.

Legenda coboară până în copilăria sa nefericită, când turcii erau cât pe ce să-l spânzure de stejarul din Borzeşti. Se vorbeşte despre amantele (ţiitoarele) lui, despre temperatmentul său nestăpânit, despre vitejia sa indiscutabilă.

A purtat zeci şi zeci de bătălii, unele câştigate, altele, cele mai multe, pierdute. Există pagini admirabile de istorie şi literatură despre războaiele sale.

Oricum, la prodigioasa lui activitate războinică, e puţin probabil să fi folosit o singură sabie. Sabia i-ar fi fost dăruită lui Ştefan cel Mare de către Papa de la Roma Sixt al VI-lea în semn de preţuire şi recunoştinţă faţă de domnitorul Moldovei pentru apărarea creştinătăţii. Originalul se află la muzeul Topkapi din Istanbul. 

Circulă tot felul de variante despre cum a ajuns ea acolo, dintre care cele mai argumentate par a fi două: a fost un cadou, făcut de fiul voievodului, conform voinţei acestuia din urmă, care, cu înţelepciunea de care a dat dovadă în cei 47 de ani de domnie, şi-a sfătuit băiatul să strângă relaţiile cu Poarta; sau a fost confiscată înb 1538 e armata turcă în timpul unei invazii în Ţara Moldovei. 

Directoarea muzeului Topkapi, Filiz Cagman, a declarat în urmă cu câţiva ani pentru Jurnalul Naţional că sabia nu figurează oficial nici ca o cucerire, nici drept cadou. Dar specialiştii turci înclina şi ei spre varianta darului. 

În decembrie 2003, preşedintele turc, Necdet Ahmed Sezer, a promis că ţara va face un gest simbolic, cu ocazia “Anului Ştefan cel Mare şi Sfânt”, permiţând expunerea temporară a sabiei la Bucureşti. Şi, pentru ca aventura diplomatică a sabiei moldave să aibă un final fericit pentru ambele tabere, turcii au oferit României o variantă: copia sabiei, care să rămână definitiv în România.

Aşadar, şi România are o copie a sabiei lui Ştefan cel Mare. Pentru că ei au venit cu propunerea, turcii au şi plătit pentru realizarea copiei. Ministerul turc al Culturii şi Muzeul Topkapî s-au angajat să-l coopteze pe cel care ar fi fost cel mai potrivit să realizeze copia, dar şi să finanţeze lucrarea. Copia a fost realizată de un bijutier din Istanbul, care, împreună cu două ajutoare de-ale sale de la atelier, a încasat vreo 3.000 de dolari pentru realizarea ei.

surse: http://jurnalul.ro/ si http://www.romlit.ro/

Comentarii

Comenteaza aici

Despre autor

George Fedorovici

You are not authorized to see this part
Please, insert a valid App IDotherwise your plugin won't work.